9 august 2014
Vara sunt nenumărate evenimente cu focuri
de artificii. În fiecare weekend de luna trecută s-a tot organizat câte un
eveniment din ăsta prin vreun colț al Shizuokăi. Astăzi am fost în Fukuroi, un
oraș din apropiere de Hamamatsu, unde s-a organizat un eveniment mai mare.
Hanabi Taikai (că așa li se spune acestor
evenimente) presupun următoarele lucruri: vreo 2 ore de focuri de artificii,
dublate de muzică, uneori în sincronie cu muzica, dar asta depinde de
magnitudinea evenimentului, multe magazine în aer liber cu mâncare și băutură,
domnișoare îmbrăcate în yukata și împopoțonate cu tot felul de accesori, uneori
de mână cu vreun domnișor îmbrăcat în hakama, dar de cele mai multe ori, de
mână cu un domnișor îmbrăcat în pantaloni scurți și șlapi Croks sau într-un
cârd de domnișoare în yukata, mult alcool, multe familii și mulți oameni, în
general. Se calcă în picioare, se îmbată, și se luptă pentru un loc bun de
vizionare a artificiilor. Oricum, clișeul evenimentelor cu artificii e
întâlnirea romantică în yukata.
Nu spun, artificiile sunt frumoase. E greu
să te saturi. Mai ales când sunt în sincronie cu muzica și te afli în apropiere
de locul de unde sunt lansate, așa că ai impresia că luminile se scurg chiar
deasupra capului. Însă nu știu dacă merită să rabzi o ploaie în rafale ca să le
privești.
Astăzi a plouat. Mai ușor, mai în rafale.
Ne-am întrebat dacă se mai organizează evenimentul sau nu. Pe internet, scria
că se va ține, indiferent de vreme. Decizia a fost luată dimineața la 11. Și
dacă decizia a fost luată, nici o ploaie nu va putea opri desfășurarea
evenimentului. Expresie a perseverenței și tăriei de caracter japoneze.
În ciuda ploii, ne-am așezat să vizionăm
artificiile, cu umbrelele deasupra capului. Peste vreo 15 minute, ploaia s-a
transformat într-o revărsare de ape, așa că umbrelele nu prea ne erau de folos.
M-am udat (iarăși) leoarcă, dar am mai perseverat pentru câteva zeci de minute.
Nu eram singura. Mulți privitori, cu umbrelele ridicate sau în pelerine de
ploaie, perseverau. Doar n-o să le strice o ploaie (cu bulbuci) distracția pe care
au așteptat-o cu nerăbdare!
Și în încheiere, o constatare: nu imi
amintesc să fi fost plouată vreodată pe plaiurile noastre, în halul în care am
fost plouată de când am venit în Japonia. Înțeleg că plouă des, dar pe lângă
faptul că plouă des, plouă mult și plouă puternic. Așa, ca să simți că plouă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu